Ce bem la un pahar de vorbă

Mâncărurile gustoase merg cel mai bine cu o băutură meşteşugită. Iar mesele transilvănene sunt vestite nu numai pentru preparate, ci şi pentru licorile care le însoţesc. Nelipsite nici de la evenimentele noastre, ele încântă mesenii şi alină oboseala drumului lung parcurs de vizitatorii Transilvaniei.

 

Sucurile şi siropurile naturale

Vara, livezile sunt încărcate de fructe dulci si parfumate, numai bune pentru sucuri naturale preparate în casă. Arsiţa verii e potolită mai uşor cu dulceaţa băuturilor reci din mere, vişine, coacăze, struguri, soc, pere, căpşuni sau zmeură. Culori şi gusturi pe alese.

Siropurile nu sunt nici ele mai prejos: de flori şi fructe aromate de soc, muguri de brad, coacăze, fructe de pădure, căpşuni, cătină sau guturi, aşezate cu grijă în sticle, îşi aşteaptă cuminţi oaspeţii în cămările ticsite, până târziu în iarnă.

 

Vinurile

Transilvania e vestită pentru viile care îi împânzesc dealurile şi vinurile care poartă o mulţime de poveşti sub dopurile de plută. În trecut, vinul produs aici era nelipsit de la mesele alese; se spune că la nunta lui Matei Corvin, oaspeţii au avut pe mese numai vin din regiune. Astăzi, micii producători locali au păstrat tradiţiile podgoriilor de demult şi găzduiesc în cramele răcoroase la fel de multe butoaie de stejar, pline de licoari nobile.

Cele mai cunoscute podgorii locale sunt Târnavele (cu centre viticole importante la Jidvei, Zagăr, Blaj şi Mediaş), Aiud, Alba sau Lechinţa. În aceste zone se cultivă cu precădere soiuri albe (Feteasca Albă şi Feteasca Regală fiind probabil cele mai cunoscute). Vinurile roşii sau rose sunt însă şi ele nelipsite din crame şi de pe mesele de sărbătoare.

 

Pălinca

Probabil că cea mai cunoscută băutură locală a Transilvaniei este apriga pălincă, cu o tărie de aproximativ 50% vol. În funcţie de zona în care ne aflăm, mai poartă şi numele de ţuică, horincă sau turţ. Este o băutură distilată din fructe, servită adesea la începutul mesei, pentru poftă de mâncare sau la petreceri şi sărbători, pentru cinstirea oaspeţilor.

Gospodarii transilvăneni se mândresc cu pălinca produsă în gospodăriile proprii, după reţete felurite, care variază în funcţie de regiune. Un lucru rămâne însă la fel – în compoziţie nu se adaugă niciodată zahăr, spirt sau alte substanţe.  Astfel, băutura păstrează aroma autentică a fructelor folosite la fermentare.

Modul de producţie este şi el similar: fructele bine coapte se lasă la fermentat în vase speciale sau lăzi de lemn, apoi sunt distilate în cazane de cupru. La fabricarea pălincii se pot folosi o mulţime de fructe: prune, mere, caise, coacăze, gutui, scoruşe sau mure. Lăsată să se învechească în butoaie de stejar, culoarea pălincii se schimbă şi devine galben-aurie, câştigând totodată şi o tărie mai puternică.

Cu aşa arome, păhărelele de pălincă devin cel mai bun început pentru o masă cum se cuvine, ca în Transilvania.

 

În toamna aceasta, le veţi putea degusta pe toate, alături de preparate tradiţionale, la evenimentele din cadrul Festivalului Tranasilvania Gastronomică, organizat între 4 şi 20 septembrie, la care vă aşteptăm cu masa pusă şi paharele pline!