Deserturile meşteşugite de pe mesele transilvănene

Meselor bune le urmează un dulce pe măsură, care încheie o experienţă gastronomică tradiţională. La acest capitol, bucătăria Transilvaniei oferă o mulţime de preparate care te fac să te lingi pe degete şi aduc aminte de bucătăriile bunicilor, alături de poveştile care le însoţeau. Iar pentru o masă cum se cuvine, e musai să încercaţi măcar unul dintre deserturile locale.

Scoverzile

Dacă aţi vizitat măcar o dată Transilvania, ştiţi că plăcintele (şi dulci, şi sărate) ocupă un loc de cinste, mai ales de sărbători. Scoverzile sunt plăcinte dulci, care erau făcute de obicei la nunţi sau în zilele în care tinerii mergeau la peţit.

Reţeta este simplă: aluat cu lapte şi unt, lăsat la dospit, apoi rupt cu mâna în bucăţele şi pus la rumenit în ulei încins. Alături de scoverzile calde se servea, în mod tradiţional, şi un pahărel de rachiu.

Vargabeles

Budinca de tăiţei cu brânză de vaci, zahăr, stafide şi aromată cu vanilie este unul dintre cele cele mai populare deserturi transilvănene. Reţeta datează din jurul secolului al XVIII-lea – se pare că cel care a pregătit-o pentru prima oară a fost un hangiu din Cluj, Varga.

Servită rece, merge numai bine cu un pahar rece de sirop de fructe.

Rabarbărul

Grădinile ascunse de zidurile caselor transilvănene adăpostesc, pe lângă livezi pline de fructe şi răzoare împânzite de tot felul de legume, şi tufe parfumate de rabarbăr (cunoscută şi ca rubarba, în alte regiuni ale ţării). Tulpinile dulci-acrişoare ale acesteia sunt folosite şi pentru felurile principale (supe sau sosuri), dar mai ales în deserturi: plăcintele sau compoturile răcoroase cu rabarbăr sunt nelipsite de pe mesele verii.

Hanklich (hencleş)

Hanklich este un desert săsesc, nelipsit din bucătării la sărbătorile mari. Se face din aluat simplu cu făină, ouă, drojdie şi zahăr, pus la dospit în covate de lemn, şi o cremă fină din smântână, unt şi gălbenuşuri. Copt apoi la cuptor, se serveşte cald, după ce a fost tăiat în triunghiuri. Iar ca să tihnească, i se pune alături şi un pahar de palincă.

Clătitele

Dacă în bucătăriile în care cuptorul nu are nicio clipă de răgaz vă închipuiaţi că deserturile sunt lăsate la o parte, ei bine, clătitele sunt un desert savuros şi uşor de pregătit. Rumenite în tigaie şi apoi umplute cu brânză dulce şi stafide, ori gemuri sau dulceţuri de nuci verzi, căpşune, vişine, ele încheie cum se cuvine masa.

Cozonacul

În Transilvania, cozonacii se umplu cu mac şi nucă. Aluatul frământat cu spor, până “asudă grinda”, e lăsat la dospit, în bucătaria caldă, înainte să fie aşezat în forme, puse la copt în cuptoare dogorinde. Se pregătesc de obicei la sărbători mari (Paşte sau Crăciun), dar şi la evenimente speciale din cadrul familiei (nunţi sau botezuri).

Iar dacă v-am deschis pofta de un dulce de odinioară, e bine să ştiţi că pe toate acestea, dar şi alte multe preparate de poveste, le veţi putea savura între 4 şi 20 septembrie, la Festivalul Transilvania Gastronomică – Food Culture Festival (acţiune cofinanţată de Consiliul Local Sibiu şi Primăria Municipiului Sibiu). Mai multe detalii despre Festival puteţi găsi aici.