Gustul verii în bucătăriile Transilvaniei

Gustul verii în bucătăriile Transilvaniei

 

 

 

Transilvania autentică trăieşte nu doar în arhitectura oraşelor şi tradiţiile locale, ci şi în bucătăriile locale, care au adunat, de-a lungul anilor, elemente din gastronomia românească, săsească şi maghiară, spre încântarea gurmanzilor. Iar pentru că bucătăria tradiţională foloseşte ingrediente de sezon, mesele transilvănene servesc bucate felurite, care se schimbă de la anotimp la anotimp.

 

Gustările

 

Numai bune de servit după o drumeţie, la iarbă verde, în curţile parohiale sau în preajma fortăreţelor medievale. Brânzeturile stau laolaltă cu salatele (de castraveţi, ceapă şi mărar, roşii presărate cu busuioc, vinete coapte sau zacuscă pregătită în ceaun), mezelurile locale, chisătura (amestec de slănină tocată și ceapă roșie) ori pateurile pregătite în casă.

Alături găsim mereu legume proaspăt culese din grădinile gospodarilor transilvăneni şi, poate, şi un pahar de palincă, pentru poftă de mâncare.

 

Zămurile

 

Mesele de prânz încep cu ciorbe aburinde, făcute adesea în oale de lut, cu paprica, tarhon, ori drese cu smântână şi cu legume proaspete din belşug. Musai de încercat e şi ciorba de fasole servită în bol de pâine proaspăt scoasă din cuptor.

Vara, se pregătesc şi supe uşoare, adesea servite reci, ca să domolească arşiţa prânzului: de chimen, agrişe, mere ori salată.

 

Brânzeturile

 

Brânzeturile sunt nelipsite de la mesele transilvănene – preparate cu meşteşug, după reţetele tradiţionale, fie la stâne, fie în gospodăriile mici.

Laptele gras de oaie, vacă sau bivoliţă se leagă în telemea, brânză de burduf, caş ( păstrat adesea în coajă de brad), brânză frământată sau artizanală (în care se adaugă hrean sau alte condimente) sau urdă. Iar pentru a le savura pe de-a-ntregul, alături se sparge şi o ceapă roşie.

 

Tocanele

 

Vara, în oalele de lut se mărunţesc laolaltă legumele de sezon (ciuperci, gălbiori, ceapă, roşii, vinete) din grădini, se condimentează bine şi se adaugă uneori cârnaţi sau jumări. La servire, sunt însoţite de mămăligă vârtoasă, în care se mai pun şi ardei sau cimbru. Pentru gust.

 

Plăcintele şi pâinea

 

Plitele sobelor (sau ploaptănele) rumenesc pâini şi plăcinte, indiferent de anotimp.

Aluaturile sunt simple, însă în compoziţia lor se strecoară adesea şi alte ingrediente, care le fac mai săţioase – pâinea cu cartofi, de exemplu, este unul dintre preparatele specifice.

Plăcintele sărate folosesc brânză proaspătă sau varză murată şi tocată fin ori, înainte de Lăsatul Secului, carne.

 

Deserturile

Prăjituri cu fructe proaspete de sezon, nelipsiţii cozonaci pufoşi cu nucă, turtele dulci de mălai, plăcintele dulci, cu brânză de vaci şi mere sau găluştile cu prune (gomboti), corcoada (plăcintă cu prune şi zahăr) sau dulceţurile preparate în casă încheie cum se cuvine mesele.

Felurile de mai sus sunt doar câteva dintre bunătăţile de pe mesele transilvănenilor. Şi cum au în spate atâtea poveşti, în cadrul Transilvania Gastronomică (organizat cu susținerea financiară a Primăriei Sibiu, prin Agenda de cultură locală), le vom cunoaşte pe îndelete, după cum urmează:

Pe 5 septembrie vă aşteptăm cu masa pusă la restaurantul Jules, la brunch-ul Neighborhood Cooking, unde vom descoperi cultura gastronomică a Sibiului şi ne vom delecta cu preparate româneşti, maghiare, săseşti şi evreieşti. A doua zi, tot la Jules, vom face cunoştinţă cu gastronomia tradiţională  din zonele rurale ale judeţului Sibiu (Mărginimea Sibiului, Valea Hărtibaciului, Țara Oltului, Țara Secașelor și Valea Târnavelor).

Aşadar, weekend-ul 5-6 septembrie se anunţă a fi unul cu gust!