Sărbătorile Transilvaniei

Pe lângă peisajele minunate, oraşele pline de istorie şi gusturile locale, farmecul Transilvaniei e dat şi de tradiţiile păstrate în această regiune. Iar sărbătorile locale sunt evenimente pline de culoare şi poveşti de demult – un motiv în plus să trecem în revistă măcar câteva dintre acestea.

Fasching

Fasching este o sărbătoare săsească, ţinută anual, înainte de începerea postului Paştelui. Aceasta marchează finalul iernii şi are loc de obicei în luna februarie.

Participanţii poartă măşti, iar cea mai reuşită dintre acestea primeşte ca premiu un tort. Scopul deghizării este acela de a „alunga iarna” şi a înlătura lucrurile rele. Cu această ocazie, se urează „Post uşor şi cu puţine ispite”!

Sângeorzul

Sărbătoarea Sfântului Gheorghe este păstrată în judeţul Alba (Straja, Henig şi Limba). În alte regiuni, poartă numele de Bolboratita, Bolboroasa sau Mormolatita. Aşadar, pe 23 aprilie, un grup de feciori trece pe la fiecare gospodărie din sat, pentru a ura. La încheiere, tânărul care poartă crengi înverzite  este udat cu apa dintr-o fântână. Localnicii le dăruiesc băieţilor ouă şi slănină, din care, la sfârşitul zilei, se face o omletă pentru întreg alaiul.

Sărbătoarea a fost păstrată ca un ritual de fertilitate, care marchează o primăvară roditoare; de asemenea, cu aceeaşi ocazie, în unele gospodării sunt stropite cu apă sfinţită uneltele, animalele şi gospodarii.

Focul viu

Tot de Sfântul Gheorghe, în satele din Apuseni sau din Câmpia Transilvaniei, avea loc un ritual numit Focul viu. În fiecare curte era aprins un foc, fără a folosi chibrituri, dar cu multe lemne şi o bucată de iască. Fumul era apoi dirijat către grajduri, pentru ca acestea să fie protejate; tinerii săreau peste foc, ca să fie sprinteni tot anul.

Sărbătoarea Buzduganului

La Drăguş (Braşov), după Sfânta Maria, are loc Sărbătoarea Buzduganului, care marchează sfârşitul anului agricol. Pe 16 august, localnicii fac din spice un buzdugan, pe care îl şi împodobesc, apoi îl plimbă prin sat. Gospodăria unde se opreşte buzduganul este şi locul în care toată comunitatea rămâne să sărbătorească.

Paştele Cailor

Una dintre cele mai vechi sărbători transilvănene are loc anual, într-a şaptea săptămână după Paşte, într-o zi de joi. În anumite zone, poartă numele de Ispaş – conform poveştilor, acesta ar fi fost un om bun şi vesel, care a fost, alături de cei 3 Apostoli, martor al Înălţării.

Cu această ocazie, caii din sat sunt duşi la păscut într-un loc special; mormintele şi casele sunt împodobite cu ramuri de nuc, iar la tocurile ferestrelor se aşează frunze de leuştean.

Desigur, vizitatorii pot lua parte la mult mai multe sărbători locale, care şi-au păstrat autenticitatea de-a lungul secolelor. Vă aşteptăm cu mare drag să le descoperiţi pe toate şi să fiţi vrăjiţi de atmosfera de poveste care le înconjoară! 

Foto: Gabriela Cuzepan