Transilvania – poveștile locale și miturile care au cucerit lumea

Povestea contelui Dracula, valorificată de Bram Stoker și miturile bănățene care au dat naștere unor noi istorii despre coloniile de „vampiri de Carpați”, au reușit să pună în umbră legendarele figuri ale principilor transilvăneni. Preferința publicului pentru vampirii înfricoșători a făcut ca  faptele mărețe ale principilor să fie prea puțin prezente în pachetul de legende cu care se promovează această regiune în lume. Totuși, Matei Corvin, Francisc Rákóczi al II-lea sau Iancu de Hunedoara au devenit mituri în Ungaria, Slovacia sau Serbia. Ei sunt recunoscuți în aceste țări pentru vitejia și înțelepciunea lor.

Dracula, născut din antipatia sașilor pentru Vlad Țepeș

Sursa de inspirație a britanicului Bram Stoker pentru romanul Dracula, acreditată de istoriografia literară, este reprezentată de câteva gravuri săsești din secolul XV, pe care autorul le-ar fi văzut la Royal Library din Londra. În aceste gravuri, Vlad Țepeș apare ca un monstru însetat de sânge și ca mare amator de cruzimi. Antipatia sașilor pentru Țepeș, surprinsă în gravuri, era determinată de politicile fiscale ale acestuia, susțin istoricii. Crudul domnitor instituise taxe vamale și de tranzit, pe care erau obligați să le plătească toți cei care treceau prin Țara Românească, îndreptându-se spre București, Bulgaria sau Turcia (Istanbul).

O altă variantă vehiculată cu privire la nașterea romanului Dracula este aceea că britanicul Bram Stoker ar fi fost prieten cu un profesor maghiar de la Universitatea din Budapesta, pe numele lui Arminius Vambery, care i-a oferit informații captivante despre Vlad Țepeș. Indiferent de filonul său de inspirație, Bram Stoker a generat mitul literar modern al vampirului, creionând acest personaj complex care atrage turiști în Transilvania zilelor noastre.

Britanicul și-a scris cartea în contextul în care în literatura de limbă germană circula deja ideea că atât Transilvania, cât și Valahia sunt un fel de tărâmuri europene ale vampirilor fioroși. Georg Tallar, chirurgul regimentului imperial din Banat, evidențiase la rândul său vampirismul românesc în scrierile lui medicale, etichetându-l ca „boală națională”.

„Probabil ritmul de viaţă al românilor este cel care provoacă vampirismul, sau boala vampirească (…), moroiul (sau strigoiul – n.n) și vampirul fiind sinonimi”, susținea chirurgul. Pentru a-și argumenta teoria – și a explica nevoia de sânge proaspăt a poporului din Carpați – , medicul arăta că „românii lucrează mult şi greu, mănâncă numai fructe. Iarna stau, beau ţuică şi ţin post”. Cu alte cuvinte, deficitul de proteine era cel care îndemna moroii și strigoii la atac, după lăsarea nopții. Teoria medicului Georg Tallar a făcut vâlvă la timpurile respective, întărind convingerea europenilor că românii sunt neam de vampiri.

Grație celor două referințe literare solide, Transilvania însăși și-a căpătat renumele de „tărâm al vampirilor”, astfel încât turiștii zilelor noastre cred că pot întâlni vârcolaci aici, fără prea mare efort.

Jules Verne și „Castelul din Carpați”

Cu cinci ani înainte ca Bram Stoker să lanseze romanul Dracula, celebrul Jules Verne publica volumul Castelul din Carpați. Această poveste era redată în nota cunoscută a autorului, adică plină de mistere și de chestiuni aparent de neînțeles, dar care în final căpătau o explicație științifică (evident, potrivit standardelor vremurilor în care a trăit scriitorul francez).

Jules Verne ar fi fost inspirat să scrie această carte, cu acțiunea plasată în Transilvania, după ce a avut timp de trei ani o amantă româncă, o anume Luiza Müller din Homorod, afirmă criticii. Mai mult, ei susțin că francezul ar fi vizitat incognito România. Aici, el ar fi descoperit Castelul Colț,  care a devenit, astfel, cadrul romanului său.

Acțiunea lui Jules Verne se petrece în satul Werst (Verești) din Transilvania. Povestea începe după ce ciobanul Frik observă un fir de fum care se ridică din castelul în ruine al baronului Rodolphe de Gortz. Clădirea înfricoșătoare este situată pe un pisc, deasupra trecătorii Vulcan. În povestea plină de acțiune sunt introduse apoi personaje precum nobili, inventatorul neînțeles, cântăreața de operă dispărută (și aparent reîncarnată în castelul ruinat) și polițiștii. Ideea vampirismului răzbate din desfășurarea acțiunii. În cele din urmă însă, finalul poveștii lui Jules Verne este lipsit de vampiri. Se dovedește că fantoma cântătoare a frumoasei moarte este doar o înregistrare de gramofon și o hologramă primitivă.

Matei Corvin simbol al dreptății în folclorul maghiar și slovac

Matei Corvin, originar din Cluj – și rege al Ungariei timp de mai bine de trei decenii –, în afara faptului că este cunoscut sub vreo opt nume diferite în țările Europei Centrale și în Balcani, este un personaj prezent intens în folclorul maghiar și slovac, ca un simbol al dreptății.

Legendele din țările Europei Centrale sunt legate în primul rând de faptele săvârșite de Matei Corvin în Clujul natal. Astfel, una dintre povești spune că regele ar fi intrat incognito în Cluj, pentru a vedea cu ochii săi cum trăiesc locuitorii orașului. În piața centrală a Clujului, Matei Corvin a văzut cum oamenii obișnuți erau obligați, sub amenințarea biciului, să care bușteni pentru gospodăria judelui. Regele a muncit și el alături de cei obidiți. A marcat cu cărbune trei bușteni, inscripționând textul „Aici a fost regele Matia! Unde este dreptatea?”. A doua zi, Matei Corvin s-a întors cu mare fast în oraș. A ascultat plin de tristețe explicațiile judelui, care afirma că în Cluj legile sunt respectate, după care l-a pedepsit aspru și binemeritat pe dregător.

Principele care s-a supărat pe habsburgi

Francisc Rákóczi al II-lea, principe regent al Ungariei și principe al Transilvaniei, este la rândul său un erou al Ungariei. Numele lui a devenit o referință în cântecele populare, deoarece a condus vitejește răscoala „curuților” împotriva dominației habsburgice asupra Ungariei și a Transilvaniei. Cum principele Rákóczi și-a calculat greșit pașii alianței sale cu Franța, împotriva Casei de Habsburg, revolta sa a fost înfrântă. Ca urmare, Rákóczi a ajuns în temniță la Wiener Neustadt, iar Casa de Habsburg a dominat fără griji Europa Centrală, timp de încă două secole. 

Făuritorii mitului vampirismului transilvănean au avut unele erori de documentare, susțin criticii. Istoriografii oficiali contestă și ei aura unor personaje din istoria acestei regiuni, ajunse subiect de cântece de vitejie prin alte țări. Însă, în ciuda acestor dispute, Transilvania rămâne o regiune multiculturală, efervescentă și fascinantă. Câteva dintre proiectele menite să ajute la descoperirea acestei regiuni pot fi găsite aici