Transilvania ascunsă sau un alt fel de team-building

Clasica ieșire de week-end cu colegii de firmă, într-o stațiune montană de pe Valea Prahovei, culoarul Rucăr – Bran sau în Delta Dunării, poate fi înlocuită cu un program mult mai provocator și inedit. Mai precis, cu un periplu în Transilvania ascunsă. Aria sudică a Transilvaniei (zona acoperită de județele Sibiu și Brașov) este situată la o distanță rezonabilă față de marile orașe, iar oferta de turism ecologic și calitatea serviciilor din zonă rămân de neegalat.

Concert de orgă și tur al bisericilor medievale

Am organizat un astfel de week-end de curând pentru musafirii dintr-o companie de IT româno-germană. Week-end-ul a debutat cu un tur de câteva ore al Alțânei, un sat săsesc celebru pentru biserica lui fortificată. Ghidul acestui tur pașnic și relaxant a fost restauratorul de lemn Ștefan Vaida.

Meșterul Vaida a fost încântat, ca întotdeauna, să le vorbească vizitatorilor săi despre biserica fortificată săsească mândria localnicilor, despre legendele satului sau despre munca de restaurare depusă cu multă pasiune de oamenii locului.

După turul fortificației, Ștefan Vaida și-a invitat musafirii să asiste la un concert de orgă de câteva zeci de minute (cu piese având ca autori compozitori germani), pentru a intra în atmosfera culturii germane.

Din programul de la Alțâna nu a lipsit o plimbare pitorească prin grădinile din sat, amenajate cu grijă în care, alături de oaspeții noștri, am putut simți pulsul naturii. A urmat vizitarea casei lui Ștefan Vaida, transformată în prezent într-un muzeu interetnic. Pentru amenajarea lui, meșterul sibian a colecționat diverse ustensile de muncă, decorațiuni și obiecte casnice de la familiile care au plecat din zonă. Muzeul său are în compunere o cameră săsească, una românească și una pentru minoritatea romă.

După vizitarea muzeului, am invitat musafirii în șura meșterului, unde au fost serviți cu gogoși și cu cafea. Cine a vrut, a putut să bea lapte de bivoliță și/sau o strașnică țuică din sat. În timpul gustării, Ștefan Vaida a interpretat câteva cântece culese de pe Valea Hartibaciului, fiind acompaniat la acordeon de un profesor de muzică din Agnita.

Turul Alțânei a mai cuprins și o incursiune la atelierul unui cojocar, de la care am putut să aflăm câteva amănunte inedite despre acest meșteșug pe cale de dispariție.

Feluri alese la Moara Veche din Hosman

Următorul loc unde ne-am oprit a fost Moara Veche din localitatea Hosman. De această dată, gazde ne-au fost familiile Cotaru și Boldiszar, încântate tot timpul să le ofere oaspeților, în șura morii, o masă bogată. S-au servit aici tot felul de produse locale care îi fac pe turiști să vorbească întotdeauna minunat despre arta culinară simplă, dar savuroasă, a Transilvaniei. De pe mesele noastre nu au lipsit zacusa, salata de vinete, ciorba de fasole cu afumătură sau jimbla bine rumenită, pufoasă pe dinăuntru, scoasă de doar câteva minute din cuptorul brutăriei alăturate. După un așa ospăț, setea ne-a fost potolită cu afinată de casă și cu suc de soc.

După masă, am urmărit alături de musafirii noștri, pe viu, diversele activități care țin în funcțiune complexul format din moară și brutărie, cum ar fi pregătirea lemnelor pentru cuptor sau baterea cojii pâinilor.

De asemenea, am fost invitați să vizităm brutăria tradițională, amenajată în fosta locuință a morarului. Aici sunt preparate tot felul de specialități delicioase, precum pâinea cu semințe și pâinea cu cartofi, inclusiv în variantele lor „bio”.

Turul nostru a mai cuprins și o vizită la moara restaurată. Mecanismul morii conține un circuit simplu pentru măcinat porumbul și un circuit complet pentru măcinat grâul, cu elevatoare, sisteme de curățat semințele și o „sită pentru cinci grade de făină”. Vechiul motor „Langen & Wolf”, adus la Hosman după al II-lea Război Mondial, are doar o funcție demonstrativă în prezent, din cauza consumului mare de combustibil.

Fierăria din vecinătate, renovată, ne-a așteptat, la rândul ei, cu porțile deschise. Astfel am putut examina îndeaproape instrumentele tradiționale ale fierarilor transilvăneni, precum și o veche batoză, din păcate nefuncțională.

Pentru aceia dintre noi care nu obosiseră deja din cauza atâtor noutăți și a hranei excelente, ziua de periplu transilvănean s-a terminat cu o petrecere nocturnă animată, care ne-a ținut treji până în zori. Petrecerea (aidoma celei descrise aici) s-a desfășurat chiar în livada/grădina din spatele morii.

Noi, echipa de la Reky Travel, suntem întotdeauna pregătiți să reluăm această inedită experiență, alături de alți oaspeți dornici să descopere un pic din partea nevăzută a Transilvaniei rurale.