Valea Hârtibaciului, locul unde s-a născut baronul von Brukenthal

Valea Hârtibaciului, cunoscută mai degrabă ca locul unde s-a născut baronul Samuel von Brukenthal, consilierul împărătesei Maria Tereza, este o surpriză pentru turistul aflat pentru prima oară în sudul Transilvaniei. Chiar și într-o excursie de câteva zile, acesta poate descoperi aici o salbă de sate pitorești, cu arhitectură tipic săsească, aruncate printre dealuri domoale. Istoria locului este reflectată în tradițiile nealterate de lumea modernă. Opțiunile ecoturistice ale Văii Hârtibaciului sunt unele de calitate, iar oamenii – gospodari și  prietenoși.

De la Nochrich la Viena

În 1721, în conacul judecătorului sas Michael Brekner din Nochrich, se năștea Samuel. Trei ani mai târziu, familia Brekner își schimba numele în von Brukenthal. Judele Michael, capul familiei, tocmai fusese înnobilat pentru loialitatea de care dăduse dovadă față de Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană. Plecat din Nochrich, Samuel von Brukenthal avea să devină, după 40 de ani, șeful cancelariei împărătesei Maria Tereza a Austriei și sfetnic de taină al acesteia.

Dincolo de povestea baronului von Brukenthal, Nochrich-ul prezentului reunește cinci sate și are o zestre impresionantă de obiective istorice și de cultură rurală transilvăneană. Vă recomandăm în zonă ruta culturală Brukenthal, trasee de drumeție marcate între Nochrich, Sibiu și Avrig.

Moara Veche de la Hosman

Hosmanul este un sat mic și cochet cu doar 700 de locuitori, care aparține de Nochrich. Această localitate este punctul de plecare ideal pentru multe drumeții prin pădurile și fânețele de pe Valea Hârtibaciului, cele mai pitorești trasee fiind cele spre Poenița și Cârța, Nucet și Vurpăr.

Sătucul este renumit pentru Moara Veche, ridicată în urmă cu 120 de ani, o bijuterie tehnică a timpului său (cu motorizare „Langen & Wolf“, primul motor Otto cu licență austro-ungară). Astăzi familiile Cotaru și Boldiszar vă așteaptă cu drag să vizitați moara, brutăria, fierăria sau la un târg meșteșugăresc în șură și grădină.

Satul Hosman apare de două ori menționat în cronici, prilejul fiind incendierea bisericii fortificate de către doi voievozi vestiți, Vlad Țepeș și Mihai Viteazul. Pe lângă fortificație, cei doi domnitori au incendiat și satul din jurul bisericii. Biserica-cetate stă însă și acum în picioare, fiind renovată recent.
Pe linia ferată cu ecartament îngust (mocănița) care leagă Agnita de Sibiu nu mai circulă în prezent nici un tren, însă turiștii pot participa la excursii cu ciclodrezina (o platformă cu câteva locuri, care merge pe roți de tren pe șina de cale ferată, fiind propulsată de forța mai multor persoane care pedalează). Se poate pedala pe bucata dintre Cornățel și Hosman.

Agnita, leagănul meșteșugarilor sași

Cu peste șapte secole de istorie la activ, Agnita a fost cunoscută în trecut mai ales prin breselele puternice de meșteșugari germani (tăbăcari, cizmari, croitori, olari) care locuiau aici, produsele lor ajungând în acele vremuri în aproape toată Europa Centrală.

Populația germană din acest orășel ardelenesc s-a diminuat însă considerabil, după deportarea masivă a sașilor în Siberia în 1945, precum și după emigrarea în Germania a celor rămași, în urmă cu două decenii.

De gloria de altădată a Agnitei mai amintesc fortificația țărănească săsească (una dintre cele mai vechi din Transilvania), precum și impozanta biserică evanghelică din centrul cetății.

Marpod: cetate și fermă de bizoni

Marpodul, un alt sat din comuna Nochrich, oferă celor pasionați de istorie prilejul unei vizite la biserica sa fortificată, care adăpostește o orgă veche de un sfert de veac, precum și ruinele unei cetăți medievele („Fleppesburg”), care pot fi văzute în sudul localității. Localitatea este celebră și prin costumele populare deosebite.

Pentru cei ancorați în prezent, satul de pe Valea Hârtibaciului vine și cu surpiza unei ferme de bizoni americani, crescuți pe pășunile transilvănene. Se pare că iarba de aici le priește de minune uriașelor animale. Carnea de bizon este o delicatesă, prețul ei fiind de minimum 80 de euro pe kilogram. Familia Dimitriu vă invită anul acesta sigur la o degustare de carne de bizon cu ciuperci de pădure.

Din Marpod se poate pleca în drumeții ușoare către Ilimbav, Poienița sau Nocrich.

Alţâna (Alzen) – satul celor zece vrednici (alle zehn), o „comunitate liberă” de șase veacuri

Alțăna se bucură de statutul de „comunitate liberă” încă din anul 1500, când recenzorul regal înregistra personal în scripte această localitate, menționând în dreptul ei „80 de gospodării, trei ciobani și un cadru didactic”.

Pe lângă biserica fortificată, în Alțâna puteți vedea și o amplă colecție particulară de unelte şi obiecte rurale, care este găzduită din toamna aceasta într-un mic muzeu interetnic al Văii Hărtibaciului. Tot în aceiași incintă, în șura lui Ștef, puteți asculta cântece din zonă în timp ce savurați o cafea cu lapte de bivoliță. 

Un tur organizat, de câteva zile, în Valea Hârtibaciului poate fi găsit aici. Excursia oferă atât o posibilitatea de a te înfrupta copios din gastronomie locală (bazată pe produse bio), cât și vizitarea mai multor localități și a unor obiective unice din zonă. Turiștii se vor bucura în această excursie inclusiv de participarea la o serie de activități specifice comunităților transilvănene.